Se știe deja, că în România, casele construite din materiale naturale au din ce în ce mai mare căutare. Oamenii se interesează, își construiesc case ecologice. Dar, totuși pentru mulți construirea unei case din materiale naturale ar însemna un pas înapoi în trecut și acest lucru îi determină să renunțe la ideea de a construi o casă ecologică.
Atât constrirea unei case cât și protejarea mediului au ceva foarte important în comun : ambele le plănuim pe termen lung, nu-i așa?…mă rog, rezultatul să fie de durată! Încă suntem departe de a fi invidioși pe „iarba verde” a vecinului doar pentru că are o întreagă locuință sub această iarbă, dar, totuși merită să ne informăm din timp deoarece din ce în ce mai mulți aleg să trăiască în case construite din materiale naturale, ba mai mult în case construite sub pământ (bordeie….moderne). Dar, haideti in cele de mai jos, să vedem unele tehnici (ecologice bineînțeles) de a construi case, câteva cuvinte, pe scurt, despre acestea și avantajele, eventual dezavantajele acestora. În acest fel poate vă este de ajutor (articolul) în alegerea materialelor (și tehnicii) cu care vreți să vă construiți casa.
O locuință ca să devină cât mai ecologică, trebuie să îndeplinească câteva criterii importante cum ar fi eficiența termică, protejarea mediului (atât în „procesul de producție a materialelor de construcții”, cât și în timpul și după construirea casei), costuri reduse (chiar dacă unii spun că o casă ecologică nu trebie să fie neapărat ieftină ) și multe altele. O casă construită din lemn nu este neapărat una ecologică! O casă construită doar din materiale naturale nu este neapărat una 100% ecologică. Degeaba construiești o casă din materiale naturale în mijlocul pădurii dacă prin acesta ocupi teritoriul altor ființe. Degeaba construiești cu materiale naturale dacă aceste materiale sunt transportate de la distanțe mari astfel poluând mediul înconjurător…..și lista poate continua, dar adevărul este că în ziua de azi este destul de greu să fii 100% ecologic dacă te gândești că până si producția calculatorul de la care se scrie acest articol este una care poluează mediul.
Înainte de a intra în detalii, totuși să nu uităm că aproape întodeauna soluția ne-o dă terenul pe care vrem să ne construim casa. Pentru ca o casă să devină una ecologică, se recomandă să construiți cu materiale de construcții naturale locale! De asta este important-pentru cei care încă nu au un teren-unde și ce fel de teren își aleg. Nu ar fi foarte ecologic să-ți construiești o casă ecologică din baloți de paie în munți, acolo unde nu se cultivă grâu sau să construiești în sudul țării (unde nu prea sunt păduri) o casă din bușteni sau cu tehnica cordwood! Nu uitați nici de refolosire! Refolosirea materialelor din construcții vechi : piatră, lemn, tiglă, etc. Dar, totuși să revenim la „oile” noastre și să vedem cum sau din ce își construiesc oamenii case naturale :
Case din baloți de paie
Paiele este un material folosit de secole în România, dar numai ca armătură în amestecuri (chirpici, paiantă, acoperiș, etc..) însă, tehnica de construire cu baloți de paie este foarte recentă. După cunoștințele noastre, prima casă din baloți de paie datează de după anul 2011 (în România), anul în care s-a început construirea unor case, iar acum, în anul 2014 avem cunoștință de doar 3 case complet terminate, finisate și locuite…..dar, mult mai multe proiecte în desfășurare, care vor fi finalizate în viitorul apropiat. În zilele noastre , însă casele din baloţi sunt departe de a fi doar un moft al ecologiştilor sau un trend occidental. Sunt construcţii demne de încredere, datorită costului redus, a eficienţei termice sau a adapdabilităţii în funcţie de locul destinat construirii. Aceste lucruri sunt foarte importante pentru cei care vor să construiască o casă în vremurile acestea. De-a lungul anilor s-au făcut nenumărate teste, experimente și s-au dezvoltat diferite sisteme de construire cu baloți. Site-ul www.casedinbalotidepaie.ro este singurul loc (veți) găsi informații complete despre această tehnică, în limba română.
Case din lut
CE ESTE COBUL? COBUL ESTE un amestec structural de pământ, apă, paie, argilă şi nisip, modelat cu mâna în clădiri cât este încă maleabil. Nu există cofraje, ca în cazul pământului bătut, nici cărămizi, ca în cazul chirpiciului, nici aditivi sau substanţe chimice şi nici nu este nevoie de echipamente mecanice. Cobul nu este nou şi nici netestat. Viabilitatea lui a fost dovedită pe deplin, în toată lumea, vreme de secole şi, probabil, milenii. Însă, în ciuda entuziasmului public față de construcțiile naturale, majoritatea cărţilor despre construcţii şi istoriilor arhitecturii rareori conţin măcar o menţionare a acestei tehnici de construcţie obişnuite, aproape universale.
Care este cel mai răspândit material de construcţie de pe Pământ? Ei, pământul însuşi, fireşte! Chiar şi în zilele noastre, între o treime şi jumătate dintre noi, oamenii, trăim în case făcute din pământ nears. Chiar toate clădirile din pământ trebuie să fie colibe din noroi ca în Africa? Păi, nu, există şi luxoase haciendas1 din chirpici în America Latină, conace din pământ bătut în Franţa, palate din cărămizi de pământ în China. Există blocuri de zece etaje în Yemen, vechi mănăstiri fortificate în Orientul Mijlociu, clădiri din pământ călcat cu picioarele, presat în cărămizi, modelat cu mâna şi bătătorit plecând din preajma Cercului Polar, în Norvegia. Citiți mai multe pe paginile site-ului nostru.
Case sub pământ (bordeie…moderne)
Bineinteles, bordeiul semiingropat este un model de locuinta vechi de cand lumea, insa ultimele tendinte in materie de arhitectura ecologica folosesc, de ceva vreme, solutii constructive asemanatoare, intr-o tratare high-tech, reunind avantajele naturale ale adapostirii unei cladiri in pamant – izolatie termica si fonica excelenta si putin costisitoare – cu confortul tehnologiilor moderne si designul de ultima ora.
Interesul pentru acest tip de locuire a aparut in mediile arhitecturale odata cu crizele energetice de la inceputul anilor ’70, ce au stimulat solutiile alternative ce foloseau energie solara si alte metode ecologice de a economisi resursele neregenerabile, protejand in acelasi timp si mediul inconjurator. Principiul de baza pe care functioneaza casele de acest fel este transferul intarziat de caldura intre sol si atmosfera, la o adancime suficienta temperatura ramanand relativ constanta (13-14 grade Celsius) in tot cursul anului. O cladire ce are doua sau trei laturi in contact direct cu solul va folosi mult mai putina energie pentru incalzire, iarna, si pentru racire, vara, diferenta de temperatura ce trebuie acoperita fiind mult redusa fata de constructiile conventionale, de la suprafata. Despre aceste tipuri de construcții puteți citi mai multe pe pagina dedicată!