Soluții pentru reabilitarea caselor din chirpici sau paiantă

Soluții pentru reabilitarea caselor din chirpici sau paiantă

Personal, întodeauna am fost de partea construcțiilor noi. Adică, mai pe înțelesul tuturor, prefer să construiesc o casă pe măsura familiei mele, adaptată la nevoile noastre decât să cumpăr una veche și să o renovez, reabilitez. Atunci când am învățat despre construcțiile ecologice, în Franța, mentorul meu mi-a zis ceva ce nu voi uita niciodată : „Omul, de cele mai multe ori, construiește pentru urmași. pentru copii, pentru nepoți. Trebuie să le fim recunoscători, le suntem datori. Datoria noastră este să avem grijă de ceea ce ne-au lăsat moștenire, în care au pus suflet și au dat tot ce au putut ei, ca nouă, urmașilor să ne fie bine….și asta este valabil și la case! Recunoștința o putem arăta salvând aceste valori, ducând mai departe tradiția, moștenirea lăsată de ei. Să ducem mai departe valorile spirituale, etc”…dar să rămânem la case! Eu voi construi o casă nouă, însă una cu un design tradițional, tipic zonei în care o construiesc. Însă, știu că sunt foarte multe persoane care cumpără case vechi, case construite cu diferite tehnici, dar în special din chirpici sau paiantă. Și nu-i condamn. Ba dimpotrivă îi felicit. Iar prin acest articol, doresc să le vin în ajutor, deoarece majoritatea acestor case au nevoie de intervenții, de reabilitări, renovări. Știu că mulți au nevoie de aceste sfaturi și ar fi păcat să aleagă soluții care să distrugă aceste case sau să-i facă să nu se simtă confortabil.

Probleme și soluții de reabilitare, renovare

Soluții de reabilitare a caselor din chirpici sau paantă
Soluții de reabilitare a caselor din chirpici sau paantă

Înainte de toate, aș vrea să stabilim câteva lucruri care mulți nu le știu, apoi trecem la eventualele probleme care se pot ivi și soluțiile care eu le consider practice, eficiente, ieftine și sănătoase.

Ceea ce aud de la multă lume și greșesc enorm este că „pământul și lemnul izolează bine”. Greșit! De fapt, poate fi adevărat, dar numai dacă pereții construiți din aceste materiale au o anumită grosime ( de exemplu perete din pământ, minimum 60-70 cm, cel din lemn minimum 40 cm sau de exemplu perații din piatră ar trebui să aibă cel puțin 1 metru grosime). Deși, din amintiri știm că aceste case (din paiantă, chirpici) sunt (au fost) călduroase, probabil ne aducem aminte că de multe ori amintirile frumoase s-au terminat cu o casă umedă, pereți plini cu mucegai sau rozătoare care au făcut canale prin pereți, etc. Voi reveni cu o explicație la aceste probleme, dar înainte de asta vreau să vă atrag atenția asupra unor lucruri :

O casă va fi bună din toate punctele de vedere, dacă (și cam asta înseamnă de fapt o casă ecologică) : 

  1. Pereții respiră (umezeala din casă poate migra din casă spre exterior-acest lucru este important mai ales în perioada rece)
  2. Pereții exteriori al casei termoizolează cât se poate de bine (trebuie să oprim schimbul (pierderile0 de temperatură prin pereți
  3. Materialele din interiorul casei formează o masă termică (orice material cu care finisăm interioarele, ar trebui să aibă capacitatea de a absorbi, acumula temperatura – de exemplu de la soare, sau de la o sobă). Astfel poți economisi mulți bani, și confortul climatic din casă poate fi cât se poate de plăcut.
  4. Materialele cu care construiești casa, nu ar trebui să-ți afecteze sănătatea, sau să polueze mediul înconjurător (aproape fiecare material de construcții modern, prefabricat contine materiale chimice, care se dizolvă de la umiditatea din casă, iar locuitorii le inhalează, inspiră, provocând diferite boli de la alergii până la cancer)

În conformitate cu aceste lucruri trebuie știut că există materiale de construcții care formează masă termică, deci au capacitatea de a conduce temperatura (conductivitatea termică depinde de la un material la altul), iar alte materiale au o capacitate extraordinară de termoizolare…în special care conțin celule de aer. Materiale care absorb temperatura sunt pământul, lemnul, piatra, nisipul, varul, iar printre cele capabile de termoizolare am enumera paiele, stuful, lâna de oaie.

Cel mai mare inamic al tuturor materialelor de construcții naturale, este UMEZEALA! Umezeala, umiditatea excesivă. Unele rezistă mai mult (piatra de exemplu, dar într-o umiditate continuă după sute de ani s-ar eroda și acesta), dar unele s-ar degrada foarte repede (de exemplu paiele).

Stiind toate astea, casa noastră ar trebui să arate cam așa : Pereții exteriori construiți din materiale care termoizolează ( de exemplu cât mai mult paie), iar cei interiori cât mai mult „acumulatori” (lemn, pământ, piatră). Știind că piatra rezistă cel mai mult la umezeală, este normal că o folosim ca și fundație. Materialele de construcții naturale dintr-o construcție, pot primi umiditate excesivă din trei direcții : din pământ în sus spre pereți (soluția este fundație din piatră cu mortar de var-care la rândul lui, în timp se pietrifică-și soclu înalt), din precipitații (ploaie, zăpadă cu vânt – soluția este streașină lată, plus prispă, plus pomi plantați în direcția din care vin de obicei ploile torențiale) și din condens….și aici ajungem puțin înapoi la începutul articolului. 🙂 Dacă ne facem o casă din paiantă sau chirpici, și pereții nu sunt destui de groși, căldura din casă, se va întâlni cu frigul de fară și va face condens în perete. Umiditatea va ataca în primul rând paiele din compoziția chirpicilor, apoi lemnul din structură! Noi în interior menținem o temperatură constantă, deci putem presupune că pereții, vor avea aproximativ 20 grade celsius itr-o grosime de 10 cm (poate puțin mai scăzut spre exterior). În schimb, afară (vorbim de iarnă) temperaturile pot fi schimbătoare. Dacă ajunge mult sub zero, din exterior pământul la fel va absorbi ca si in interior si dacă este suficient de frig si multa vreme, cele doua temperaturi se vor intalni in perete si vor face condens. Așadar, oameni buni, grosimea și compoziția pereților exteriori contează foarte mult. La fel cum contează și fundația, dar mai mult ruperea capilarității (urcarea umidității) dintre sol și perete! Pe de altă parte, degeaba este călduroasă o casă din grinzi de lemn de exemplu, dacă vei consuma 10 m de lemne pe sezon. Dacă ai avea grosime suficientă, nu ai avea pierdere de energie (căldură) iar consumul de energie va scădea chiar cu 70%! ….să revenim la oile noastre (cu cei trei câini 🙂 )

Atunci când cumperi o casă veche pot apărea următoarele probleme care te pot pune pe gânduri pentru a căuta soluții (eficente, ieftine) de reparare, restaurare :

  1. Crăpături (mari) : în zilele noastre nu mai este o noutate că apar alunecări de teren (copaci din ce în ce mai puțini, sau și pentru că – nu uitați – pământul trăiește, se mișcă) care pot provoca „rupturi” în structură. Un alt motiv ar putea fi și  intensificarea traficului (rutier, feroviar) în zonă. Dacă în pereți a ajuns din diferite motive umezeală excesivă, de asemenea poate slăbi structura (mucegăiește lemnul de exemplu). Soluții : întărirea fundației prin „subzidire”, dacă problema vine de jos, de la sol. Am văzut multe case din paiantă fără fundație, fără soclu. Dacă e din cauza umezelii, trebuie eliminată structura afectată, înlocuită și asigurați-vă că nu veți avea umezeală în pereți (explicații am dat mai sus)
  2. Pereți umezi : majoritatea caselor pe care le-am văzut eu în special în sud, nu aveau nici fundație, nici soclu. În Bărăgan paote că nu e o problemă, mai ales dacă casele au streașină destul de lată. Pământul fiind foarte uscat va înghiții toată ploaia care vine o dată la o lună sau două. În schimb, în zona de deal, lipsa soclului, a fundației poate fi o problemă, deoarece există posibilitatea ca pereții să absoarbă umiditate din sol. Soluții : Nu trebuie să alergăm neapărat după folii. Se poate încerca cu un simplu drenaj (dar bine făcut), care ar trebui să ajute. Dacă ați cumpărat o casă care, în pereții exteriori are lut (chirpici, paiantă) și nu are o grosime de minimum 50-60 cm, recomand un strat de termoizolare. Sunt soluții de termoizolare naturale, locale. Ieftine, durabile, eficiente : baloți de paie, stuf, lână de oaie. Nu vă fie teamă! Pentru toate întrebările care v-au și venit repede în minte (rozătoare, foc0, sunt soluții! Pentru cei pretențioși sunt și soluții certificate la nivel europen, calitate necontestată cum ar fi plăcile de termoizolație din fibră de lemn (NU OSB! – cleiul din OSB conține formaldehidă, provoacă cancer!), saltele de cânepă, celuloză, etc. ….au și preț pe măsură!
  3. Rozătoare : nu cred că rozătoarele simt mâncarea din casă printr-un perete de 60 cm (că vorbim de lut). În pereții caselor din baloți de paie, ar intra in paie pentru a se încălzi și probabil ar găsi boabe în primul an, în baloți. Oricum, soluții de prevenire sunt și ar putea funcționa și la o casă din lut, dar nu cred că e cazul! Ce am observat eu, la casele din paiantă mai ales, majoritatea celor în care au intrat rozătoare prin pereți, erau pereti umezi, deci moi, mai ușor de pătruns pentru ei. Pe de altă parte, este știut faptul că șobolanii sunt atrași de locuri umede, de mucegai.
  4. Tencuiala. Multă lume se plânge de durata scurtă a tencuielii. Nu vă mirați. Din interese financiare, comerciale, ne-au „învățat” că fără ciment nu se poate. Oameni buni! Se construiește de mii de ani. Case, castele, biserici. Multe dintre clădirile bine făcute, sunt și acum în picioare, cu multe dintre ele ne facem poze și le punem pe facebook (castele, biserici, etc). Și au sute de ani. Care ar fi problema cu aceste materiale? Trebuie doar să știi cum să le pui. Pe când cimentul…cimentul are o sută și un pic de ani. Cimentul este un material natural. Se poluează extrem de mult deoarece se ard foarte multe deșeuri plastice pentru a ajunge la o temperatură extrem de mare, necesară producerii cimentului. Dar, trecând peste asta, cimentul absoarbe și reține umiditatea, prea mult. Din cauza asta, iarna mai ales la îngheț-dezgheț cedează. Soluția : soluția este pur și simplu tencuiala de var pe exterior și tencuiala de lut pe interior. În tencuiala de var se pot adăuga de exemplu praf de marmură sau ulei vegetal pentr a mări gradul de impermeabilitate. Da, necesită îngrijire. Odată pe an, iasă familia și într-o zi reîmprospătează pereții. Este ieftin. Este mișcare, sănătate. Oricum pentru mofturoși sau pretenșioși, există soluții „durabile”, unde nevoia de intervenție se mărește de 5-6 ori (mai bine zis se lungește în ani 🙂 ). Vorbim de tencuieli decorative pentru exterior, pe bază minerală (respiră pereții).
  5. Acoperiș – termoizolați bine podul casei sau dacă folosiți mansarda atunci între căpriori. Soluții sunt, dar mai ieftin și mai economicos ar fi termoizolarea podului decât între căpriori
  6. Geamuri : contrar celor afirmate de mulți cum că o casă naturală, ecologică ar fi un pas în trecut, tocmai pentru că  ne folosim de experiența în timp și inovațiile apărute, casele noastre ar trebui să fie mai eficiente decât ale strămoșilor noștrii. Pentru a nu pierde multă căldură, pe vremuri se făceau geamuri mici. Acum avem geamurile termoizolante, geamurile termopan. Nu vă fie frică, nu termopanele provoacă mucegai în jurul geamurilor! Mucegaiul vine din cauza lipsei de termoizolații la glafuri (finisare inadecvată. Din grabă se face doar o simplă mascare atât în interior cât și în exterior, pe când aici este zona cea mai expusă, iar termoizolarea glafurilor este extrem de importantă), cumulul de materiale sintetice care nu permite difuzia vaporilor (respirația pereților), și tâmplărie ieftină di materiale cu conductivitate termică extrem de ridicată (aluminiu și plastic). Soluții : Eu recomand, geamuri termopan cu tâmplărie din lemn (am văzut geamuri termopan în stil tradițional extrem de frumoase), glafuri bine termoizolate, jaluzele pe exterior, și perdele groase pe interior. Termoizolație de calitate garanatată 🙂

Cam acestea sunt lucrurile care mi-au venit în minte, oricum extrem de multe sfaturi utile sunt chiar pe acest site sau pe site-ul www.casenaturale.ro . De altfel, eu personal ajut cu sfaturi, cu link-uri pe cei intersați în grupul de pe facebook pe care l-am creat special pentru acest scop. Chiar și pe această pagină, sub articol, dacă aveți întrebări, nelămuriri sau chiar sfaturi, nu ezitați să le scrieți. Voi răspunde cu seriozitate tuturor. 🙂

Cu multă stimă, Németh János, constructor case naturale 🙂

5 Chirpici – despre traditional si contemporan in peisajul Deltei

5 Chirpici – despre traditional si contemporan in peisajul Deltei

5 Chirpici – despre traditional si contemporan in peisajul Deltei

Atenție! Acesta este un articol preluat de pe site-ul www.designist.ro cu scopul de a face cât se poate de cunoscut acest proiect absolut uimitor al arhitectilor de la MOKKA STUDIO

Iată ce scriu cei de la designist.ro :

 Să mergi în Deltă vara e poate cel mai fain desert al călătoriilor de peste an. Iar atunci când vine deja octombrie și nu ai ajuns, știi că trebuia să mai fii undeva anul ăsta și speri ca (măcar) în următorul să mergi de două ori. Când bați ulița unui sat din Deltă, îți dorești că soarele să împietrească totul așa cum e: stuful să rămână tot timpul pe acoperiș, gardul să rămână albastru, varul să rămână var, casele să rămână mici. E firesc apoi să te bucuri când descoperi proiecte noi inspirate de arhitectura acestor sate, pe care încearcă să o redea cât mai fidel.

Am descoperit proiectul 5 Chirpici vara asta, cu ocazia Anualei de Arhitectură. Cu gândul la vacanțe posibile, admirând căsuțele frumoase ale acestui ansamblu din Murighiol, am luat legătura cu echipa de arhitecți care semnează proiectul – Moka Studio Design, să aflăm mai multe despre povestea lui.

5 Chirpici este un sat în miniatură: format din 4 căsuțe pentru cazare – așezate de-o parte și de alta a “uliței principale”; încă una destinată personalului; un modul ce include bucătăria, diningul, livingul comun; un foișor cu cramă si suficient spațiu verde în jur. Casa în care au fost amenajate bucătăria, diningul și livingul închide perspectiva “uliței” străjuite de căsuțele pentru cazare, ca într-un sătuc tradițional. Ne-a impresionat livingul, conturat în jurul unui șemineu imens, construit de meșterii locali din chirpici, care redă imaginea vetrei satului – menită întâlnirilor, discuțiilor. Toate materialele folosite respectă tehnicile și arhitectura specifice zonei: stuf, chirpici, piatră de Dobrogea, lemn. Iar finisajele exterioare – tencuiala din lut, “spoită” cu var alb, obloanele și detaliile acoperișurilor, frumos sculptate – au fost realizate de meșteri locali. Materialele tradiționale se îmbină discret cu accesoriile și tehnologiile moderne, necesare unui confort din zilele noastre. Iar ansamblul 5 Chirpici se integrează la fel de discret și firesc în piesajul Deltei. Sperăm ca acest proiect Moka Studio Design să fie suficient de convingător pentru orice dezvoltator din această zonă: conservarea tradiției este posibilă și la îndemână, iar rezultatul va reuși să vorbească coerent, sincer despre identitatea zonei.

5 Chirpici la apus! Un alt proiect care a adoptat armonios arhitectura specifică zonei este Enisala Safari Village, despre care v-am povestit aici. Și am mai auzit că toamna e mai blândă prin părțile acestea

Arhitecții Moka Studio Design implicați în proiect: Raluca Popp Niculică, Aurora Neacșu, Adriana Popa. De amenajarea interioară s-au ocupat arh. Raluca Popp Niculică, arh. Radu Șandru și designerul Matei Suciu

Casa traditionala de lut (cob)

Casa traditionala de lut (cob)

Departe de vuietul specific orașelor mari, într-un sătuc liniștit în primăvara anului 2014 au demarat lucrările de construire a unei case tradiționale, specifice zonei, însă nu cu tehnica obișnuită (din grinzi de lemn) ci  cu tehnica cob! Este impropriu zis „au demarat lucrările” având în vedere că este o căsuță, construită chiar de familia care o va locui sub îndrumarea unui specialist în domeniul construcțiilor și renovărilor cu materiale naturale. La marginea sătucului Polonița, județul Harghita (10 km de Odorheiul Secuiesc), în mijlocul unei livezi a fost  ridicată căsuța lui Barna, căsuța care o va împărții cu familia lui.

pereti din pamant

Nimic complicat, nimic deosebit sau „artificii” fanteziste (butoaie, sticle încorporate,etc), casa a fost gândită în așa fel încât să fie una simplă, respectând aspectul tradițional al caselor vechi din zonă dar totodată cu un impact minim asupra mediului înconjurător, cu eficiență maximă și cheltuieli minime.

Familia, fiind iubitor de natură a ales soluția construirii cu tehnica cob astfel reducând la minim chiar și necesarul de lemne.

Cu o suprafață utilă de cca 150 mp, casa este înconjurată cu o prispă de aproximativ un metru lățime, în spatele casei urmând să fie construită și o terasă.

Fundația a fost realizată în mare parte din conglomerat , reducând la maxim necesarul de ciment (conglomeratul fiind foarte ieftin – 25 lei/mc), iar pereții rificati din lut, cu tehnica cob, iar pe acoperiș pentru  țigle ceramice, din lut. Geamurile sunt din termopan cu tamplarie de lemn.

Finisajele, pe cât de simple atât de eficiente vor fi. Vorbim de pereți tencuiți cu argilă, pardoseală naturală, vopsele pe bază de var sau pereți din pietre de râu pentru zonele predispuse umidității cum ar fi baia sau bucătăria.

În mijlocul sufrageriei se va afla o sobă care v-a încălzi toată casa, avantajând acest lucru și pereții despărtitori realizați dintr-un material realizat prin amestecarea unor materiale cum ar fi paie, pamant, apa, nisip, pietris.

Cel mai interesant lucru însă, este faptul că majoritatea materialelor (în proporție de 90%) au fost procurate de pe o rază de 5-10 km față de teren. Curentul electric a fost folosit doar când s-a turnat fundația și când s-a preparat tencuiala cu betoniera. Costurile finale vor fi intre 20-25000 euro, pentru cei 150 mp utili.

Sursă: Case naturale – Blog

Pagina 1 din 11

Urmăriți-ne pe Facebook :

SuperWebTricks Loading...