Învelitoare ecologice, tradiționale : Yakisugi, lemnul ars, pentru acoperiș

Învelitoare ecologice, tradiționale : Yakisugi, lemnul ars, pentru acoperiș

Învelitoare ecologice, tradiționale : Yakisugi, lemnul ars, pentru acoperiș

Învelitoare ecologice, tradiționale : Yakisugi, lemnul ars, pentru acoperiș    Deși nu are tradiție în România, cred că acest articol, poate veni în ajutorul celor care caută soluții locale, naturale și ieftine, pentru acoperirea casei. Pentru România, soluțiile tradiționale pentru învelitoare, erau paie, fân, șindrilă din lemn, stuful și țiglele ceramice. Căutând soluții alternative, mulți dintre noi ne-am gândit că o idee bună ar fi soluția scandinavilor și anume, acoperișul verde. Căutând o soluție ecologică dar mai ales ieftină pentru învelitoare, chiar și mie mi-a dat bătăi de cap, atunci când am ajuns să mă gândesc la „coliba” mea. Îmi plăcea ideea acoperișului verede, dar nu este neapărat o soluție ieftină numai dacă te gândești la ce structură ai nevoie pentru a susține o astfel de greutate. Multă vreme soluția ideală pentru mine a fost țigla ceramică refolosită. De ce nu? Au stat pe case mai mult de 70 de ani și sunt date jos încă în stare bună, doar pentru că oamenii își aleg soluții moderne. Dacă pe acoperișul meu stă cel puțin 20-30 de ani (și nu văd de ce nu) atunci merită cei 30 de bani pe bucată, cât se cere în zona în care vreau să construiesc. Apoi am văzut un filmuleț cu acoperișul din paie. Mi-a plăcut enorm de mult simplitatea și eficiența acestuia…..și este extrem de ieftin. Totuși, din punctul meu de vedere, dezavantajul ar fi (mai mult estetic), acoperișul extrem de înalt necesar unei învelitoare din paie. Dar, acum, în lista mea a intrat o a treia soluție și despre asta dores să vă scriu puțin mai pe larg : Yakisugi – o tehnică cât se poate de simplă, de finisare și protejare a lemnului.

Yakisugi
Yakisugi

Am auzit de această tehnică de la un arhitect cu care colaborez la o casă din baloți de paie. Am „salvat” ideea și după o vreme am început să caut pe internet. Rezultatul căutării a fost una extrem de plăcută pentru mine, sper să vă placă și vouă. :)

Oricine putea face mai demult ceva ce astăzi necesită bani și angajarea unei echipe de oameni specializați, cu materiale și scule pe care nu ni le-am permite să le cumpărăm. Trecutul este un izvor nesecat de cunoștințe și e păcat că se pierd.

Yakisugi este o tehnică simplă, veche, folosită de meșterii japonezi pentru finisarea și protejarea suprafeței exterioare a lemnului în aplicațiile exterioare. „Yakisugi” sau „Shou sugi ban” sunt termenii folositi ca denumire pentru acest procedeu, cu o căutare pe Google sau Youtube probabil găsiți mai multe informații (în alte limbi). CARBONIZAREA conferă o rezistență suplimentară naturală lemnului, fiind folosită de pe vremurile epocii de piatră când omul primitiv își întărea vârful suliței de lemn prin ardere. Suprafața lemnului cu care se fac placările exterioare se carbonizează printr-o ardere cu flacără puternică, rapidă, apoi se curăță funinginea de suprafață și se aplică ulei de tung sau ulei de in. Acesta are proprietatea de a se întări în contact cu aerul fiind primul lac natural folosit vreodată. Cu cât se aplică mai multe straturi, cu atât pelicula de contact cu exteriorul se îngroașă și crește rezistența în timp.

Masa-cu-banci-finisata-prin-ardereTehnica aplicării acestui finisaj presupune arderea fie îndividual cu o torță pe gaz, fie în pachet a unei suprafețe a scândurii. Experiența și practica vor fi cele mai bune sfătuitoare privitor la gradul de insistare cu flacăra, nivelul satisfăcător de pătrundere a carbonizării în profunzime sau viteza de producție a acestor elemente.

Personal încă nu am încercat această tehnică, dar cu siguranță când ne apucăm de pereții din lut al colibei noastre, voi încerca și vă voi povesti mai multe. Până atunci, mai jos puteți vedea un scurt filmuleț despre simplitatea acestei tehnici și câteva imagini pe care puteți vedea că, în Japonia, tehnica se folosea și pentru finisarea pereților exteriori. De altfel, probabil că unii dintre voi vă aduceți aminte că la noi, această metodă (de ardere a lemnului) se folosea la stâlpii din lemn (pentru gard, telegraf, etc). Partea care era introdusă în pământ era protejată de umezeală, insecte, etc prin aredrea acelei părți.

Sursă de inspirație pentru acest articol, a fost un site web, unde iubitorii de obiecte din lemn pot găsi informații utilewww.stejarmasiv.ro/

 

Această prezentare necesită JavaScript.

Scrie-ți părerea :

Comentarii

Ce avem de învăţat de la arhitectura tradiţională?

Ce avem de învăţat de la arhitectura tradiţională?

Ce avem de învăţat de la arhitectura tradiţională?

„Distrugerea sau degradarea patrimoniului construit şi natural înseamnă dispariţia memoriei şi a identităţii culturale a cetăţenilor României şi, în consecinţă, incapacitatea de a transmite această moştenire generaţiilor următoare”

Ca domeniu aparte al stravechii culturi populare romanesti, arhitectura taraneasca este de un interes deosebit pentru cunoasterea dezvoltarii culturii materiale din tara noastra.

Nu construi mai mare decât ai absolut nevoie

Cele mai multe culturi tradiționale au construit modest, cu excepția fortificațiilor, a locurilor de adunare pentru ceremonii sau a monumentelor religioase.
Foloseşte orice materiale sunt la îndemână, formează-ţi arhitectura în funcţie de ele.
În loc să transporte materiale grele pe distanțe lungi, de obicei, în culturile tradiționale, se construiau case stabile cu piatră sau pământ luate chiar de sub picioarele lor.
Ia în calcul avantajele clădirilor alipite şi unite.
Ocupă mai puțin spațiu și sunt mai ușor de încălzit și de răcit. Funcționează mai bine și se simt mai bine. Încurajează cooperarea și comunitatea. Este greu să fi un individualist aprig dacă ai o casă cuibărită aproape de membrii familiei și de vecini.
Nu dărâma niciodată o clădire locuibilă dacă o poţi modifca sau îi poţi adăuga ceva pentru noi destinaţii
Istoria tangibilă a clădirilor vechi este esențială pentru noua utilizare. Fantomele se află acolo pentru a ne ura bunvenit. Lasă construcția să poarte istoria tuturor celor care s-au folosit de ea, marcată de schimbările pe care aceștia le-au făcut. Trecutul poate vorbi dintrun prag din piatră tocit de secole de pașii care au călcat pe el sau din înălțimea copiilor în creștere însemnată și datată pe un toc de ușă străvechi.
Ia materiale din clădirile abandonate.
De exemplu, o casă din piatră din secolul al XVIII-lea din Anglia conținea blocuri din gresie sculptate și fasonate luate dintr-o biserică ruinată care fuse-se arsă de Henric al VIII-lea. Lăcașul de cult fusese construit în secolul al XIII-leacu piatră extrasă de romani pentru o vilă care fusese apoi abandonată pentru șaptesute de ani. De asemenea, mare parte din vechiul Cairo a fost construită cu piatra care placa piramidele. Materialele bune sunt și mai bune pentru că au experiență
Acceptă şi încurajează descompunerea firească a materialelor naturale.
Bine gestionată, descompunerea poate fi foarte elegantă. Castelele ruinate sunt „pitorești“, însă rulotele care se deteriorează sunt oribile.
Înţelege că liniile drepte, suprafaţele plate şi unghiurile drepte sunt costisitoare din punct de vedere ecologic.
La fel și cheltuielile pentru o singură culoare ori textură sau orice geometrie mecanizată. Natura va sabota neîncetat orice încercare de a introduce monotonia și consecvența, așa că dacă încerci să le impui, înțelege că există penalizări în termeni de construcție și de întreținere. Remodelarea naturii costă energie și,de obicei, are ca rezultat o pierdere a rezistenței structurale și a durabilității, așa cum se înâmplă atunci când tăiem bușteni în cherestea paralelipipedică, pierzând rezistența dată de geometria lor înnăscută.
 Creează locuri calde, răcoroase ori uscate acolo unde le sunt necesare oamenilor
Nu trebuie să încălzești/răcești întreaga structură. Oamenii, nu clădirea, sunt cei care vor să le fie cald sau răcoare. Casei nu îi pasă.
Putem imita felul în care casele oamenilor din trecut se confundă cu peisajul,
chiar dacă potfi complet diferite între ele. (Prin contrast, ale noastre strigă după atenție, deși sunt deseori identice)
Construieşte treptat, pe măsură ce îţi permiţi, fără a împrumuta bani. 
Începe cu ceva mic. Adaugă doar atunci când ai nevoie și îți permiți.
Decorează-ţi casa pe măsură ce o construieşti.
Zonele principale pe care să le înfrumusețezi includ proiecții, intrări și alte puncte de interes. Decorează cadrele de ușă, mai ales în partea superioară. Capetele coamei acoperișului, cel mai înalt punct vizual, vatra, pereții la nivelul ochiului și colțurile.
Implică întreaga familie în construirea casei
În culturile tradiționale, este un lucru obișnuit să vezi copii mici care abia merg cărând materiale de construcții, râzând cu gura până la urechi pentru că sunt implicați, pentru ceea ce realizează și pentru că li se încuviințează acestea.
Nu încerca idei noi şi complexe peo clădire în care vei locui
Exersează pe adăposturile pentru animale, zidurile curții și așa mai departe. Fii conservator în felul în care proiectezi și construiești șifă ceea ce știi să faci bine.
Construieşte astfel încât să te bucuri de ritmurile primare, de formele, procesele şi perioadele de timp ale Naturii
Oamenii din culturile tradiționale respectă tiparele naturale zilnic în tot ce fac.
Nu cumpăra niciodată nimic nou dacă poţi refolosi ceva vechi, dacă poţi împrumuta de la altcineva, îţi poţi face singur sau, ca ultimă variantă, cumpără la mâna a doua
Oamenii din perioada preindustrială construiau bucurându-se de fiecare parte a muncii. Nu este o goană pentru a respecta termenul limită. Nu există deosebire între artă, muncă, meditație și educație. Oamenii din culturile tradiționale obișnuiesc să facă totul cu grijă și atenție. Fac totul cât de bine pot.

Scrie-ți părerea :

Comentarii

Interesul fata de sobele eficiente (cu masa termica), creste

Interesul fata de sobele eficiente (cu masa termica), creste

La începutul anului am lansat un chestionar numit „Tu cum îți vei construi casa ta ecologică?”. Una dintre dintre întrebări se referea la sursa de încălzire aleasă, și deloc surprinzător, majoritatea (din totalul de peste 500 de persoane care au completat) au ales sobele cu masă termică! Completează și tu acest chestionar și la final vei putea vedea care este rezultatul, cum își imaginează românii o casă ecologică. Revenind la aceste sobe, să vedem de fapt despre ce este vorba :

Interesul fata de sobele eficiente (cu masa termica), creste
Interesul fata de sobele eficiente (cu masa termica), creste

Adevarata origine a acestor sobe sunt tarile scandinave (Finlanda, Suedia si Danemarca) si Rusia. Au devenit foarte repede apreciate si in Canada si SUA. Formele lor, finisajul acestora poate fi diferit si adaptat. Pot fi incadrate sisteme de incalzire (pot fi conectate calorifere), poate produce apa caldă necesară pentru baie si bucătărie sau/si poate fi „atasata” si o banchetă încălzită…..si toate astea cu un consum minim de lemne! De ce am alege o astfel de soba? Iata principalele caracteristici >

  • – datorita dimensiunii mari a camerei de ardere, tot combustibilul (de obicei lemnul) necesar pentru o incalzire de 24 h poate fi asezat la inceput
  • – zidurile groase ale sobei (12-20 cm) nu se racesc pana la urmatoarea folosire (in 24 h)
  • – combustibilul (lemnul) este aprins de sus. Datorita unei camere de ardere secundare, obtinem eficienta maxima
  • – se pot folosi si lemne de esenta moale (plop, brad….)
  • – camera de ardere secundare, dupa ce a ars combustibilul poate avea rolul de cuptor
  • – usile dotate cu geamuri imense dau efect de semineu sobei
  • – datorita zidurilor groase construite din caramida si/sau lut, caldura este redata uniform si la temperetura constanta de 23- 26 grade Celsius
  • – datorita masei imense ( cca 2,5 tone) sobele inmagazioneaza suficienta caldura pentru a fi (re)alimentate doar odata la 24 ore

…. insa, datorita greutatii, marele dezavantaj a acestor sobe este faptul ca nu pot fi construite la etaj (mansarda), dar tot un dezavantaj este si faptul ca necesita mult timp pentru a se incalzi daca nu a fost folosit pentru o perioada mai indelungata. Din acest motiv nu se recomanda in case care nu sunt locuite constant.

Înainte de a trece mai departe, merită să vezi un album foto cu  sobe eficiente, cu masă termică!

Zis si făcut, totul este foarte frumos până aici, dar până de curând exista o problemă mare : CINE SE PRICEPEA LA CONSTRUIREA ACESTOR SOBE? Chiar dacă existau mesteri sobari, majoritatea dintre ei au rămas la varianta sobelor de teracota sau preferau sa ramana in anonimat. Motivul pentru care am revenit pe site-ul nostru cu informatii despre sobele cu masă termică este faptul că am dat de site-ul lui Mircea Cernat, un brasovean care construieste aceste tipuri de sobe….si nu numai. „Pretul unei sobe variaza in functie de multi factori: dimensiunea, modelul, tipul de soba si complexitatea lucrarii. Fiecare soba este unicat. Pentru detalii scrieti in privat cerintele:suprafața camerei, din ce este construita, tipul si grosimea izolatiei, structura pardoselii, tipul de soba pe care-l doriti si ce functii sa indeplineasca.” – spune mesterul!  „Pasiunea mea este să construiesc sisteme de încălzire durabile, care să fie foarte economice și să ofere o cât mai mare autonomie utilizatorilor pentru ca ei să nu depindă de sistemele centralizate de furnizare a energiei de orice fel. Astfel, o sobă foarte eficientă, care să ardă lemnul complet și să obțină maximul de randament este o alegere înțeleaptă mai ales că funcționează natural, fără electricitate. Lemnul este o resursă regenerabilă și curată, nepoluatoare prin ardere, dacă arderea este curată.” – spune Mircea pe blogul lui personal, acolo unde puteti vedea si lucrarile lui dar puteti sa-l si contactati dacă aveti nevoie de un mester sobar…pentru casa voastră naturală.

Alti mesteri, specialisti in domeniul constructiilor naturale gasiti in „colectia” noastra la pagina „Link-uri” utile

 

Scrie-ți părerea :

Comentarii

Soluții pentru reabilitarea caselor din chirpici sau paiantă

Soluții pentru reabilitarea caselor din chirpici sau paiantă

Personal, întodeauna am fost de partea construcțiilor noi. Adică, mai pe înțelesul tuturor, prefer să construiesc o casă pe măsura familiei mele, adaptată la nevoile noastre decât să cumpăr una veche și să o renovez, reabilitez. Atunci când am învățat despre construcțiile ecologice, în Franța, mentorul meu mi-a zis ceva ce nu voi uita niciodată : „Omul, de cele mai multe ori, construiește pentru urmași. pentru copii, pentru nepoți. Trebuie să le fim recunoscători, le suntem datori. Datoria noastră este să avem grijă de ceea ce ne-au lăsat moștenire, în care au pus suflet și au dat tot ce au putut ei, ca nouă, urmașilor să ne fie bine….și asta este valabil și la case! Recunoștința o putem arăta salvând aceste valori, ducând mai departe tradiția, moștenirea lăsată de ei. Să ducem mai departe valorile spirituale, etc”…dar să rămânem la case! Eu voi construi o casă nouă, însă una cu un design tradițional, tipic zonei în care o construiesc. Însă, știu că sunt foarte multe persoane care cumpără case vechi, case construite cu diferite tehnici, dar în special din chirpici sau paiantă. Și nu-i condamn. Ba dimpotrivă îi felicit. Iar prin acest articol, doresc să le vin în ajutor, deoarece majoritatea acestor case au nevoie de intervenții, de reabilitări, renovări. Știu că mulți au nevoie de aceste sfaturi și ar fi păcat să aleagă soluții care să distrugă aceste case sau să-i facă să nu se simtă confortabil.

Probleme și soluții de reabilitare, renovare

Soluții de reabilitare a caselor din chirpici sau paantă
Soluții de reabilitare a caselor din chirpici sau paantă

Înainte de toate, aș vrea să stabilim câteva lucruri care mulți nu le știu, apoi trecem la eventualele probleme care se pot ivi și soluțiile care eu le consider practice, eficiente, ieftine și sănătoase.

Ceea ce aud de la multă lume și greșesc enorm este că „pământul și lemnul izolează bine”. Greșit! De fapt, poate fi adevărat, dar numai dacă pereții construiți din aceste materiale au o anumită grosime ( de exemplu perete din pământ, minimum 60-70 cm, cel din lemn minimum 40 cm sau de exemplu perații din piatră ar trebui să aibă cel puțin 1 metru grosime). Deși, din amintiri știm că aceste case (din paiantă, chirpici) sunt (au fost) călduroase, probabil ne aducem aminte că de multe ori amintirile frumoase s-au terminat cu o casă umedă, pereți plini cu mucegai sau rozătoare care au făcut canale prin pereți, etc. Voi reveni cu o explicație la aceste probleme, dar înainte de asta vreau să vă atrag atenția asupra unor lucruri :

O casă va fi bună din toate punctele de vedere, dacă (și cam asta înseamnă de fapt o casă ecologică) : 

  1. Pereții respiră (umezeala din casă poate migra din casă spre exterior-acest lucru este important mai ales în perioada rece)
  2. Pereții exteriori al casei termoizolează cât se poate de bine (trebuie să oprim schimbul (pierderile0 de temperatură prin pereți
  3. Materialele din interiorul casei formează o masă termică (orice material cu care finisăm interioarele, ar trebui să aibă capacitatea de a absorbi, acumula temperatura – de exemplu de la soare, sau de la o sobă). Astfel poți economisi mulți bani, și confortul climatic din casă poate fi cât se poate de plăcut.
  4. Materialele cu care construiești casa, nu ar trebui să-ți afecteze sănătatea, sau să polueze mediul înconjurător (aproape fiecare material de construcții modern, prefabricat contine materiale chimice, care se dizolvă de la umiditatea din casă, iar locuitorii le inhalează, inspiră, provocând diferite boli de la alergii până la cancer)

În conformitate cu aceste lucruri trebuie știut că există materiale de construcții care formează masă termică, deci au capacitatea de a conduce temperatura (conductivitatea termică depinde de la un material la altul), iar alte materiale au o capacitate extraordinară de termoizolare…în special care conțin celule de aer. Materiale care absorb temperatura sunt pământul, lemnul, piatra, nisipul, varul, iar printre cele capabile de termoizolare am enumera paiele, stuful, lâna de oaie.

Cel mai mare inamic al tuturor materialelor de construcții naturale, este UMEZEALA! Umezeala, umiditatea excesivă. Unele rezistă mai mult (piatra de exemplu, dar într-o umiditate continuă după sute de ani s-ar eroda și acesta), dar unele s-ar degrada foarte repede (de exemplu paiele).

Stiind toate astea, casa noastră ar trebui să arate cam așa : Pereții exteriori construiți din materiale care termoizolează ( de exemplu cât mai mult paie), iar cei interiori cât mai mult „acumulatori” (lemn, pământ, piatră). Știind că piatra rezistă cel mai mult la umezeală, este normal că o folosim ca și fundație. Materialele de construcții naturale dintr-o construcție, pot primi umiditate excesivă din trei direcții : din pământ în sus spre pereți (soluția este fundație din piatră cu mortar de var-care la rândul lui, în timp se pietrifică-și soclu înalt), din precipitații (ploaie, zăpadă cu vânt – soluția este streașină lată, plus prispă, plus pomi plantați în direcția din care vin de obicei ploile torențiale) și din condens….și aici ajungem puțin înapoi la începutul articolului. :) Dacă ne facem o casă din paiantă sau chirpici, și pereții nu sunt destui de groși, căldura din casă, se va întâlni cu frigul de fară și va face condens în perete. Umiditatea va ataca în primul rând paiele din compoziția chirpicilor, apoi lemnul din structură! Noi în interior menținem o temperatură constantă, deci putem presupune că pereții, vor avea aproximativ 20 grade celsius itr-o grosime de 10 cm (poate puțin mai scăzut spre exterior). În schimb, afară (vorbim de iarnă) temperaturile pot fi schimbătoare. Dacă ajunge mult sub zero, din exterior pământul la fel va absorbi ca si in interior si dacă este suficient de frig si multa vreme, cele doua temperaturi se vor intalni in perete si vor face condens. Așadar, oameni buni, grosimea și compoziția pereților exteriori contează foarte mult. La fel cum contează și fundația, dar mai mult ruperea capilarității (urcarea umidității) dintre sol și perete! Pe de altă parte, degeaba este călduroasă o casă din grinzi de lemn de exemplu, dacă vei consuma 10 m de lemne pe sezon. Dacă ai avea grosime suficientă, nu ai avea pierdere de energie (căldură) iar consumul de energie va scădea chiar cu 70%! ….să revenim la oile noastre (cu cei trei câini :) )

Atunci când cumperi o casă veche pot apărea următoarele probleme care te pot pune pe gânduri pentru a căuta soluții (eficente, ieftine) de reparare, restaurare :

  1. Crăpături (mari) : în zilele noastre nu mai este o noutate că apar alunecări de teren (copaci din ce în ce mai puțini, sau și pentru că – nu uitați – pământul trăiește, se mișcă) care pot provoca „rupturi” în structură. Un alt motiv ar putea fi și  intensificarea traficului (rutier, feroviar) în zonă. Dacă în pereți a ajuns din diferite motive umezeală excesivă, de asemenea poate slăbi structura (mucegăiește lemnul de exemplu). Soluții : întărirea fundației prin „subzidire”, dacă problema vine de jos, de la sol. Am văzut multe case din paiantă fără fundație, fără soclu. Dacă e din cauza umezelii, trebuie eliminată structura afectată, înlocuită și asigurați-vă că nu veți avea umezeală în pereți (explicații am dat mai sus)
  2. Pereți umezi : majoritatea caselor pe care le-am văzut eu în special în sud, nu aveau nici fundație, nici soclu. În Bărăgan paote că nu e o problemă, mai ales dacă casele au streașină destul de lată. Pământul fiind foarte uscat va înghiții toată ploaia care vine o dată la o lună sau două. În schimb, în zona de deal, lipsa soclului, a fundației poate fi o problemă, deoarece există posibilitatea ca pereții să absoarbă umiditate din sol. Soluții : Nu trebuie să alergăm neapărat după folii. Se poate încerca cu un simplu drenaj (dar bine făcut), care ar trebui să ajute. Dacă ați cumpărat o casă care, în pereții exteriori are lut (chirpici, paiantă) și nu are o grosime de minimum 50-60 cm, recomand un strat de termoizolare. Sunt soluții de termoizolare naturale, locale. Ieftine, durabile, eficiente : baloți de paie, stuf, lână de oaie. Nu vă fie teamă! Pentru toate întrebările care v-au și venit repede în minte (rozătoare, foc0, sunt soluții! Pentru cei pretențioși sunt și soluții certificate la nivel europen, calitate necontestată cum ar fi plăcile de termoizolație din fibră de lemn (NU OSB! – cleiul din OSB conține formaldehidă, provoacă cancer!), saltele de cânepă, celuloză, etc. ….au și preț pe măsură!
  3. Rozătoare : nu cred că rozătoarele simt mâncarea din casă printr-un perete de 60 cm (că vorbim de lut). În pereții caselor din baloți de paie, ar intra in paie pentru a se încălzi și probabil ar găsi boabe în primul an, în baloți. Oricum, soluții de prevenire sunt și ar putea funcționa și la o casă din lut, dar nu cred că e cazul! Ce am observat eu, la casele din paiantă mai ales, majoritatea celor în care au intrat rozătoare prin pereți, erau pereti umezi, deci moi, mai ușor de pătruns pentru ei. Pe de altă parte, este știut faptul că șobolanii sunt atrași de locuri umede, de mucegai.
  4. Tencuiala. Multă lume se plânge de durata scurtă a tencuielii. Nu vă mirați. Din interese financiare, comerciale, ne-au „învățat” că fără ciment nu se poate. Oameni buni! Se construiește de mii de ani. Case, castele, biserici. Multe dintre clădirile bine făcute, sunt și acum în picioare, cu multe dintre ele ne facem poze și le punem pe facebook (castele, biserici, etc). Și au sute de ani. Care ar fi problema cu aceste materiale? Trebuie doar să știi cum să le pui. Pe când cimentul…cimentul are o sută și un pic de ani. Cimentul este un material natural. Se poluează extrem de mult deoarece se ard foarte multe deșeuri plastice pentru a ajunge la o temperatură extrem de mare, necesară producerii cimentului. Dar, trecând peste asta, cimentul absoarbe și reține umiditatea, prea mult. Din cauza asta, iarna mai ales la îngheț-dezgheț cedează. Soluția : soluția este pur și simplu tencuiala de var pe exterior și tencuiala de lut pe interior. În tencuiala de var se pot adăuga de exemplu praf de marmură sau ulei vegetal pentr a mări gradul de impermeabilitate. Da, necesită îngrijire. Odată pe an, iasă familia și într-o zi reîmprospătează pereții. Este ieftin. Este mișcare, sănătate. Oricum pentru mofturoși sau pretenșioși, există soluții „durabile”, unde nevoia de intervenție se mărește de 5-6 ori (mai bine zis se lungește în ani :) ). Vorbim de tencuieli decorative pentru exterior, pe bază minerală (respiră pereții).
  5. Acoperiș – termoizolați bine podul casei sau dacă folosiți mansarda atunci între căpriori. Soluții sunt, dar mai ieftin și mai economicos ar fi termoizolarea podului decât între căpriori
  6. Geamuri : contrar celor afirmate de mulți cum că o casă naturală, ecologică ar fi un pas în trecut, tocmai pentru că  ne folosim de experiența în timp și inovațiile apărute, casele noastre ar trebui să fie mai eficiente decât ale strămoșilor noștrii. Pentru a nu pierde multă căldură, pe vremuri se făceau geamuri mici. Acum avem geamurile termoizolante, geamurile termopan. Nu vă fie frică, nu termopanele provoacă mucegai în jurul geamurilor! Mucegaiul vine din cauza lipsei de termoizolații la glafuri (finisare inadecvată. Din grabă se face doar o simplă mascare atât în interior cât și în exterior, pe când aici este zona cea mai expusă, iar termoizolarea glafurilor este extrem de importantă), cumulul de materiale sintetice care nu permite difuzia vaporilor (respirația pereților), și tâmplărie ieftină di materiale cu conductivitate termică extrem de ridicată (aluminiu și plastic). Soluții : Eu recomand, geamuri termopan cu tâmplărie din lemn (am văzut geamuri termopan în stil tradițional extrem de frumoase), glafuri bine termoizolate, jaluzele pe exterior, și perdele groase pe interior. Termoizolație de calitate garanatată :)

Cam acestea sunt lucrurile care mi-au venit în minte, oricum extrem de multe sfaturi utile sunt chiar pe acest site sau pe site-ul www.casenaturale.ro . De altfel, eu personal ajut cu sfaturi, cu link-uri pe cei intersați în grupul de pe facebook pe care l-am creat special pentru acest scop. Chiar și pe această pagină, sub articol, dacă aveți întrebări, nelămuriri sau chiar sfaturi, nu ezitați să le scrieți. Voi răspunde cu seriozitate tuturor. :)

Cu multă stimă, Németh János, constructor case naturale :)

Scrie-ți părerea :

Comentarii

„Tu cum îți vei construi casa ta naturală/ecologică” – sau, cum își imaginează românii casa lor ecologică?

„Tu cum îți vei construi casa ta naturală/ecologică” – sau, cum își imaginează românii casa lor ecologică?
Cum își imaginează românii o casă ecologică..„Tu cum îți vei construi casa ta naturală/ecologică”
Cum iti vei construi casa
Cum iti vei construi casa

Site-ului de specialitate „Case Naturale..în România”, a lansat la începutul anului 2015 un chestionar pentru a crea un sondaj de opinii cu titlul „Tu cum îți vei construi casa ta naturală/ecologică?”, scopul fiind o analiză cu privire la nivelul de informare a cetățenilor în ceea ce privește casele ecologice și cerințele sau dorințele acestora.

Chestionarul a fost completat de 672 de persoane, vizitatori al site-ului menționat și de membrii grupului de pe facebook, considerat cel mai important grup de discuții pe tema caselor ecologice.

În cele de mai jos, haideți să vedem – în funcție de întrebări și răspunsurile bifate – cum ar trebui să arate și cât ar trebui să coste o casă naturală/ecologică.

Prima întrebare a chestionarului se referă la tehnica sau materialul cu care și-ar construi fiecare casa, structura, pereții exteriori al casei. Deși pământul, lutul este cel mai vechi, cel mai ieftin și probabil și cel mai durabil material de construcții, cu tradiție în România (vezi un scurt istoric al construcțiilor din pământ), este oarecum surprinzător alegerea celor care au bifat răspunsurile, majoritatea alegând casele din baloți de paie, casele din lut situându-se doar pe locul doi în preferințele românilor. Despre casele din baloți de paie puteți citi chiar pe site-ul oficial, administrat de ”Asociația Case Naturale”, www.casedinbalotidepaie.ro

Cu toate că acoperișul verde are tradiție în țările scandinave, majoritatea celor care au completat chestionarul, își imaginează case din baloți de paie cu acoperiș tip terasă, cu capre cățărate păscând iarbă, iar în ceea ce privește podeaua, majoritatea ar umbla, proabil, desculț pe o podea din lemn. Acoperișul cu șindrilă (șiiță), tradițional în marea parte a țării noastre, a ocupat doar locul doi. Credem că părerile sunt cel mai bine împărțite acolo unde s-a pus problema sistemului de încălzire, majoritatea alegând sobele cu masă termică, dar aproape la fel de mulți alegând sobele de teracotă, șemineele, sau așa numitele sobe rachetă.

O întrebare s-a pus și în ceea ce privește zonele umede, cum ar fi băile, bucătăriile dintr-o casă ecologică, știind că sunt zone ale casei unde se acordă extrem de multă atenție finisărilor. Ca și la restul opțiunilor, cei care au contribuit la completarea chestionarului, au optat pentru o soluție deloc ieftină sau tradițională, specifică țării noastre, majoritatea alegând tadelakt-ul, un material găsit în mod naturl, tocmai în Maroc, o tencuială naturală, pe bază de var cu care se pot acoperi forme organice (chiuvete, căzi de exemplu) și se poate colora preferențial. Următorul mod de finisare a zonelor umede ar fi placarea cu piatră de râu dar destui de mulți ar rămâne la „clasicele” plăci ceramice.

Știind că pe site-ul www.casenaturale.org se promovează, se încurajează construirea caselor în regie proprie, s-a pus o întrebare interesantă și anume „Cu cine, cum și-ar construi românii casele ecologice?” Conform opțiunilor bifate, majoritatea ar alege să o construiască singuri  (cu familia sau prietenii) dar sub îndrumarea unui specialist (consultant), însă, sunt destui de mulți care ar alege o echipă specializată, deși, conform răspunsurilor de la ultima întrebare, legată de suma care ar fi dispuși să cheltuiască pentru o casă ecologică, nu ar depăși 10.000 euro.

Trăgând linie, iată că majoritatea celor care și-ar construi o casă ecologică, ar construi-o din baloti de paie, cu acoperiș verde, s-ar încălzi în fața unei sobe cu masă termică pe niște covoare întinse pe o podea din lemn și ar fi dispuși să cheltuiască destul de mult pe finisajele interioare, dar nu ar cheltui  pe o casă ecologică (care pe viitor le-ar aduce mai multe economii la facturi, la rețete medicale) mai mult de 10.000 de euro. Ceea ce ar trebui să ne bucure este faptul că, în viitorul apropiat se pare că vom avea mai mult de 100 de case ecologică, asta conform unui sondaj pe grupul de facebook mai sus menționat.

Chestionarul va rămâne deschis în continuare și poate fi completat de oricine dorește să facă acest lucru. Puteți completa chestionarul AICI!

Articolul a fost preluat de pe site-ul Case Naturale, la sfârșitul articolului putând fi citit și concluzia celor care au lansat acest chestionar, cu privire la rezultat.

Scrie-ți părerea :

Comentarii

Pagina 1 din 212