Din lut, din paie, sub pamant? Ce fel de casa sa alegem?

Din lut, din paie, sub pamant? Ce fel de casa sa alegem?

       Se știe deja, că în România, casele construite din materiale naturale au din ce în ce mai mare căutare. Oamenii se interesează, își construiesc case ecologice. Dar, totuși pentru mulți construirea unei case din materiale naturale ar însemna un pas înapoi în trecut și acest lucru îi determină să renunțe la ideea de a construi o casă ecologică.

Atât constrirea unei case cât și protejarea mediului au ceva foarte important în comun : ambele le plănuim pe termen lung, nu-i așa?…mă rog, rezultatul să fie de durată!  Încă suntem departe de a fi invidioși pe „iarba verde” a vecinului doar pentru că are o întreagă locuință sub această iarbă, dar, totuși merită să ne informăm din timp deoarece din ce în ce mai mulți aleg să trăiască în case construite din materiale naturale, ba mai mult în case construite sub pământ (bordeie….moderne). Dar, haideti in cele de mai jos, să vedem unele tehnici (ecologice bineînțeles) de a construi case, câteva cuvinte, pe scurt, despre acestea și avantajele, eventual dezavantajele acestora. În acest fel poate vă este de ajutor (articolul) în alegerea materialelor (și tehnicii) cu care vreți să vă construiți casa.

      O locuință ca să devină cât mai ecologică, trebuie să îndeplinească câteva criterii importante cum ar fi eficiența termică, protejarea mediului (atât în „procesul de producție a materialelor de construcții”, cât și în timpul și după construirea casei), costuri reduse (chiar dacă unii spun că o casă ecologică nu trebie să fie neapărat ieftină ) și multe altele. O casă construită din lemn nu este neapărat  una ecologică! O casă construită doar din materiale naturale nu este neapărat una 100% ecologică. Degeaba construiești o casă din materiale naturale în mijlocul pădurii dacă prin acesta ocupi teritoriul altor ființe. Degeaba construiești cu materiale naturale dacă aceste materiale sunt transportate de la distanțe mari astfel poluând mediul înconjurător…..și lista poate continua, dar adevărul este că în ziua de azi este destul de greu să fii 100% ecologic dacă te gândești că până si producția calculatorul de la care se scrie acest articol este una care poluează mediul. 

     Înainte de a intra în detalii, totuși să nu uităm că aproape întodeauna soluția ne-o dă terenul pe care vrem să ne construim casa. Pentru ca o casă să devină una ecologică, se recomandă să construiți cu materiale de construcții naturale locale! De asta este important-pentru cei care încă nu au un teren-unde și ce fel de teren își aleg. Nu ar fi foarte ecologic să-ți construiești o casă ecologică din baloți de paie în munți, acolo unde nu se cultivă grâu sau să construiești în sudul țării (unde nu prea sunt păduri) o casă din bușteni sau cu tehnica cordwood! Nu uitați nici de refolosire! Refolosirea materialelor din construcții vechi : piatră, lemn, tiglă, etc. Dar, totuși să revenim la „oile” noastre și să vedem cum sau din ce își construiesc oamenii case naturale : 

Case din baloți de paie

Paiele este un material folosit de secole în România, dar numai ca armătură în amestecuri (chirpici, paiantă, acoperiș, etc..) însă, tehnica de construire cu baloți de paie este foarte recentă. După cunoștințele noastre, prima casă din baloți de paie datează de după anul 2011 (în România), anul în care s-a început construirea unor case, iar acum, în anul 2014 avem cunoștință de doar 3 case complet terminate, finisate și locuite…..dar, mult mai multe proiecte în desfășurare, care vor fi finalizate în viitorul apropiat. În zilele noastre , însă casele din baloţi sunt departe de a fi doar un moft al ecologiştilor sau un trend occidental. Sunt construcţii demne de încredere, datorită costului redus, a eficienţei termice sau a adapdabilităţii în funcţie de locul destinat construirii. Aceste lucruri sunt foarte importante pentru cei care vor să construiască o casă în vremurile acestea. De-a lungul anilor s-au făcut nenumărate teste, experimente și s-au dezvoltat diferite sisteme de construire cu baloți. Site-ul www.casedinbalotidepaie.ro este singurul loc (veți) găsi informații complete despre această tehnică, în limba română.

Case din lut

CE ESTE COBUL? COBUL ESTE un amestec structural de pământ, apă, paie, argilă şi nisip, modelat cu mâna în clădiri cât este încă maleabil. Nu există cofraje, ca în cazul pământului bătut, nici cărămizi, ca în cazul chirpiciului, nici aditivi sau substanţe chimice şi nici nu este nevoie de echipamente mecanice. Cobul nu este nou şi nici netestat. Viabilitatea lui a fost dovedită pe deplin, în toată lumea, vreme de secole şi, probabil, milenii. Însă, în ciuda entuziasmului public față de construcțiile naturale, majoritatea cărţilor despre construcţii şi istoriilor arhitecturii rareori conţin măcar o menţionare a acestei tehnici de construcţie obişnuite, aproape universale.

Care este cel mai răspândit material de construcţie de pe Pământ? Ei, pământul însuşi, fireşte! Chiar şi în zilele noastre, între o treime şi jumătate dintre noi, oamenii, trăim în case făcute din pământ nears. Chiar toate clădirile din pământ trebuie să fie colibe din noroi ca în Africa? Păi, nu, există şi luxoase haciendas1 din chirpici în America Latină, conace din pământ bătut în Franţa, palate din cărămizi de pământ în China. Există blocuri de zece etaje în Yemen, vechi mănăstiri fortificate în Orientul Mijlociu, clădiri din pământ călcat cu picioarele, presat în cărămizi, modelat cu mâna şi bătătorit plecând din preajma Cercului Polar, în Norvegia. Citiți mai multe pe paginile site-ului nostru.

 

Case sub pământ (bordeie…moderne)

Bineinteles, bordeiul semiingropat este un model de locuinta vechi de cand lumea, insa ultimele tendinte in materie de arhitectura ecologica folosesc, de ceva vreme, solutii constructive asemanatoare, intr-o tratare high-tech, reunind avantajele naturale ale adapostirii unei cladiri in pamant – izolatie termica si fonica excelenta si putin costisitoare – cu confortul tehnologiilor moderne si designul de ultima ora.

Interesul pentru acest tip de locuire a aparut in mediile arhitecturale odata cu crizele energetice de la inceputul anilor ’70, ce au stimulat solutiile alternative ce foloseau energie solara si alte metode ecologice de a economisi resursele neregenerabile, protejand in acelasi timp si mediul inconjurator. Principiul de baza pe care functioneaza casele de acest fel este transferul intarziat de caldura intre sol si atmosfera, la o adancime suficienta temperatura ramanand relativ constanta (13-14 grade Celsius) in tot cursul anului. O cladire ce are doua sau trei laturi in contact direct cu solul va folosi mult mai putina energie pentru incalzire, iarna, si pentru racire, vara, diferenta de temperatura ce trebuie acoperita fiind mult redusa fata de constructiile conventionale, de la suprafata. Despre aceste tipuri de construcții puteți citi mai multe pe pagina dedicată! 

 

În cele de mai sus, probabil, am enumerat cele mai frecvente și interesante tehnici întâlnite în țara noastră, dar probabil că mulți dintre voi știți că există și alte tehnici cu care puteți construi o casă ecologică, iar cei care citesc prima oară despre aceste tipuri de case, sunt invitatți să mai rămână printre paginile site-ului nostru, un site care se dorește să vină în ajutorl tuturor celor care doresc să-și construiască o casă ecologică!

 

 

 

Scrie-ți părerea :

Comentarii

„Tu cum îți vei construi casa ta naturală/ecologică” – sau, cum își imaginează românii casa lor ecologică?

„Tu cum îți vei construi casa ta naturală/ecologică” – sau, cum își imaginează românii casa lor ecologică?
Cum își imaginează românii o casă ecologică..„Tu cum îți vei construi casa ta naturală/ecologică”
Cum iti vei construi casa
Cum iti vei construi casa

Site-ului de specialitate „Case Naturale..în România”, a lansat la începutul anului 2015 un chestionar pentru a crea un sondaj de opinii cu titlul „Tu cum îți vei construi casa ta naturală/ecologică?”, scopul fiind o analiză cu privire la nivelul de informare a cetățenilor în ceea ce privește casele ecologice și cerințele sau dorințele acestora.

Chestionarul a fost completat de 672 de persoane, vizitatori al site-ului menționat și de membrii grupului de pe facebook, considerat cel mai important grup de discuții pe tema caselor ecologice.

În cele de mai jos, haideți să vedem – în funcție de întrebări și răspunsurile bifate – cum ar trebui să arate și cât ar trebui să coste o casă naturală/ecologică.

Prima întrebare a chestionarului se referă la tehnica sau materialul cu care și-ar construi fiecare casa, structura, pereții exteriori al casei. Deși pământul, lutul este cel mai vechi, cel mai ieftin și probabil și cel mai durabil material de construcții, cu tradiție în România (vezi un scurt istoric al construcțiilor din pământ), este oarecum surprinzător alegerea celor care au bifat răspunsurile, majoritatea alegând casele din baloți de paie, casele din lut situându-se doar pe locul doi în preferințele românilor. Despre casele din baloți de paie puteți citi chiar pe site-ul oficial, administrat de ”Asociația Case Naturale”, www.casedinbalotidepaie.ro

Cu toate că acoperișul verde are tradiție în țările scandinave, majoritatea celor care au completat chestionarul, își imaginează case din baloți de paie cu acoperiș tip terasă, cu capre cățărate păscând iarbă, iar în ceea ce privește podeaua, majoritatea ar umbla, proabil, desculț pe o podea din lemn. Acoperișul cu șindrilă (șiiță), tradițional în marea parte a țării noastre, a ocupat doar locul doi. Credem că părerile sunt cel mai bine împărțite acolo unde s-a pus problema sistemului de încălzire, majoritatea alegând sobele cu masă termică, dar aproape la fel de mulți alegând sobele de teracotă, șemineele, sau așa numitele sobe rachetă.

O întrebare s-a pus și în ceea ce privește zonele umede, cum ar fi băile, bucătăriile dintr-o casă ecologică, știind că sunt zone ale casei unde se acordă extrem de multă atenție finisărilor. Ca și la restul opțiunilor, cei care au contribuit la completarea chestionarului, au optat pentru o soluție deloc ieftină sau tradițională, specifică țării noastre, majoritatea alegând tadelakt-ul, un material găsit în mod naturl, tocmai în Maroc, o tencuială naturală, pe bază de var cu care se pot acoperi forme organice (chiuvete, căzi de exemplu) și se poate colora preferențial. Următorul mod de finisare a zonelor umede ar fi placarea cu piatră de râu dar destui de mulți ar rămâne la „clasicele” plăci ceramice.

Știind că pe site-ul www.casenaturale.org se promovează, se încurajează construirea caselor în regie proprie, s-a pus o întrebare interesantă și anume „Cu cine, cum și-ar construi românii casele ecologice?” Conform opțiunilor bifate, majoritatea ar alege să o construiască singuri  (cu familia sau prietenii) dar sub îndrumarea unui specialist (consultant), însă, sunt destui de mulți care ar alege o echipă specializată, deși, conform răspunsurilor de la ultima întrebare, legată de suma care ar fi dispuși să cheltuiască pentru o casă ecologică, nu ar depăși 10.000 euro.

Trăgând linie, iată că majoritatea celor care și-ar construi o casă ecologică, ar construi-o din baloti de paie, cu acoperiș verde, s-ar încălzi în fața unei sobe cu masă termică pe niște covoare întinse pe o podea din lemn și ar fi dispuși să cheltuiască destul de mult pe finisajele interioare, dar nu ar cheltui  pe o casă ecologică (care pe viitor le-ar aduce mai multe economii la facturi, la rețete medicale) mai mult de 10.000 de euro. Ceea ce ar trebui să ne bucure este faptul că, în viitorul apropiat se pare că vom avea mai mult de 100 de case ecologică, asta conform unui sondaj pe grupul de facebook mai sus menționat.

Chestionarul va rămâne deschis în continuare și poate fi completat de oricine dorește să facă acest lucru. Puteți completa chestionarul AICI!

Articolul a fost preluat de pe site-ul Case Naturale, la sfârșitul articolului putând fi citit și concluzia celor care au lansat acest chestionar, cu privire la rezultat.

Scrie-ți părerea :

Comentarii

Casă din chirpici – renovare exemplară

Casă din chirpici – renovare exemplară

Casă din chirpici – renovare exemplară

Alina si Ciprian si-au dorit o casa veche, o casa traditional romaneasca, o casa in care materialele moderne sa se regaseasca cat mai putin sau chiar deloc. Si daca nu v-ati aruncat inca un ochi pe fotografii, va spun eu de pe acum, ca le-a iesit! Le-a iesit pana la cel mai mic detaliu. S-ar putea sa fie pentru prima oara cand scriu atat de multe amanunte relativ tehnice, dar ar fi pacat sa nu aflati cum doi oameni “moderni” au reusit in timpuri “moderne” sa se bucure de un refugiu cu adevarat traditional la doi pasi de Bucuresti.

  “Casa din poveste” este o casa veche de chirpici, pe care ei au consolidat-o, renovat-o si extins-o. Acoperisul este din sindrila, izolatia din pod este facuta cu pamant rosu si paie, dupa metoda traditionala, peretii casei nu au nici o alta izolatie ( chirpicul este suficient ), casa este varuita atat interior, cat si exterior cu var pregatit de ei, incalzirea este cu sobe de teracota, cu lemne. Si credeati ca ma opresc aici? Nici vorba, mai am multe sa va spun.

Majoritatea covoarelor sunt autentic romanesti, toate draperiile sunt din panza de casa, tesuta la razboi, lada de zestre din hol si lada de pe prispa au aproape 100 de ani.. Si sigur am mai uitat cate ceva!

Nu vreau sa-mi inchei naratiunea, fara a va mai spune ca motanii casei (cei care lenevesc in cosuri langa soba cu lemne trosnind) poarta numele de Azorel si Leutu. Iar ultima, de data asta ma tin de cuvant, imagine pe care as vrea sa v-o mai descriu este urmatoarea: eu si Catalin am ajuns in vizita cand afara era cald si soare, dar ne-a prins seara, pe mine lenevind pe divan, pe Catalin fotografiind. In casa era cald, lemnele isi faceau treaba in sobele de teracota, motanii dormeau, muzica era in surdina si credeti-ma ca singurul lucru pe care imi doream sa-l fac era sa spun “noapte buna” gazdelor, sa ma duc in dormitorul de oaspeti si sa dorm. Sa ma trezesc dimineata, cafeaua fierbinte sa fie pe aragaz, sa ies pe prispa si sa ma intind. O vizita linistitoare, imbietoare, o vizita… de poveste!

Mai multe imagini aici!

Sursa articolului : visuell.ro

 

Scrie-ți părerea :

Comentarii

5 Chirpici – despre traditional si contemporan in peisajul Deltei

5 Chirpici – despre traditional si contemporan in peisajul Deltei

5 Chirpici – despre traditional si contemporan in peisajul Deltei

Atenție! Acesta este un articol preluat de pe site-ul www.designist.ro cu scopul de a face cât se poate de cunoscut acest proiect absolut uimitor al arhitectilor de la MOKKA STUDIO

Iată ce scriu cei de la designist.ro :

 Să mergi în Deltă vara e poate cel mai fain desert al călătoriilor de peste an. Iar atunci când vine deja octombrie și nu ai ajuns, știi că trebuia să mai fii undeva anul ăsta și speri ca (măcar) în următorul să mergi de două ori. Când bați ulița unui sat din Deltă, îți dorești că soarele să împietrească totul așa cum e: stuful să rămână tot timpul pe acoperiș, gardul să rămână albastru, varul să rămână var, casele să rămână mici. E firesc apoi să te bucuri când descoperi proiecte noi inspirate de arhitectura acestor sate, pe care încearcă să o redea cât mai fidel.

Am descoperit proiectul 5 Chirpici vara asta, cu ocazia Anualei de Arhitectură. Cu gândul la vacanțe posibile, admirând căsuțele frumoase ale acestui ansamblu din Murighiol, am luat legătura cu echipa de arhitecți care semnează proiectul – Moka Studio Design, să aflăm mai multe despre povestea lui.

5 Chirpici este un sat în miniatură: format din 4 căsuțe pentru cazare – așezate de-o parte și de alta a “uliței principale”; încă una destinată personalului; un modul ce include bucătăria, diningul, livingul comun; un foișor cu cramă si suficient spațiu verde în jur. Casa în care au fost amenajate bucătăria, diningul și livingul închide perspectiva “uliței” străjuite de căsuțele pentru cazare, ca într-un sătuc tradițional. Ne-a impresionat livingul, conturat în jurul unui șemineu imens, construit de meșterii locali din chirpici, care redă imaginea vetrei satului – menită întâlnirilor, discuțiilor. Toate materialele folosite respectă tehnicile și arhitectura specifice zonei: stuf, chirpici, piatră de Dobrogea, lemn. Iar finisajele exterioare – tencuiala din lut, “spoită” cu var alb, obloanele și detaliile acoperișurilor, frumos sculptate – au fost realizate de meșteri locali. Materialele tradiționale se îmbină discret cu accesoriile și tehnologiile moderne, necesare unui confort din zilele noastre. Iar ansamblul 5 Chirpici se integrează la fel de discret și firesc în piesajul Deltei. Sperăm ca acest proiect Moka Studio Design să fie suficient de convingător pentru orice dezvoltator din această zonă: conservarea tradiției este posibilă și la îndemână, iar rezultatul va reuși să vorbească coerent, sincer despre identitatea zonei.

5 Chirpici la apus! Un alt proiect care a adoptat armonios arhitectura specifică zonei este Enisala Safari Village, despre care v-am povestit aici. Și am mai auzit că toamna e mai blândă prin părțile acestea

Arhitecții Moka Studio Design implicați în proiect: Raluca Popp Niculică, Aurora Neacșu, Adriana Popa. De amenajarea interioară s-au ocupat arh. Raluca Popp Niculică, arh. Radu Șandru și designerul Matei Suciu

Scrie-ți părerea :

Comentarii

Casa Brandusa – Una dintre cele mai frumoase case moderne, din chirpici

Casa Brandusa – Una dintre cele mai frumoase case moderne, din chirpici

Casa Brandusa – Una dintre cele mai frumoase case moderne, din chirpici

 

„Viața este o călătorie fascinantă atunci când alegem să o trăim in armonie cu Natura.

Fiecare zi este o sărbătoare în care ne uimim de frumusețea, diversitatea și perfecțiunea a tot ce suntem și ne înconjoară.”….cu acest motto suntem întîmpinați pe pagina oficială a celor care au visat și au pus pe picioare un proiect prin care se dorește apropierea, sau revenirea omului în natură, sau mai bine zis la natura din care facem parte cu toții!

Acest proiect a primit numele de „Poiana Florilor” și se dorește a fi un loc unde viața curge în armonie cu natura! Proiectul cuprinde un complex format dintr-un cartier de case, o ferma agricola si un centru de servicii conexe, toate avand la baza principiul vietii in armonie cu natura..

casa din chirpici-1 (1)

Înca din vremuri stravechi, Pamantul, a fost principalul material de constructie alaturi de piatra si lemn. Pe parcursul istoriei, oamenii au dezvoltat diverse tehnici de lucru cu pamantul, adaptate specificului zonei, astfel ca in Romania exista traditia fabricarii caramizilor din pamant, uscate la soare, numite „chirpici”. O tehnica simpla, prin care pamantul se framanta bine impreuna cu paie, apoi se toarna in forme si se lasa la soare pentru uscare. Caramizile astfel obtinute sunt folosite la zidarie si apoi tencuite cu argila sau mortar de var. Este un material perfect: natural, accesibil, usor de lucrat, cu proprietati de termoizolare si hidroreglare. Folosirea Pamantului ca material de constructie este o forma de respect fata de noi, Oamenii si fata de Natura.

mozaic ceramic in casa din chirpici

In prezent, oamenii simt nevoia sa se apropie cat mai mult de Natura, prin diverse forme de materializare, petrecerea timpului in spatiul verde, consumul alimentelor bio, construirea de case naturale. Un exemplu in acest sens este construirea Casei Brandusa, din satul Piscu, comuna Ciolpani, judetul Ilfov. (www.poianaflorilor.org)

Constructia a demarat iulie 2012, pe o amprenta patrata de 9mx9m cu o fundatie sanatoasa de 90cm adancime din piatra zidita. Are si un soclu generos, de 60 cm inaltime. Structura este din lemn de brad, zidaria din caramizi de pamant, apoi tencuieli de argila si vopsea de var ca finisaj. Acoperisul casei este facut din traditionala sindrila cu o streasina larga de 120cm, pentru a tine cat mai departe picaturile de ploaie. Asa cum spune traditia, „Incaltari bune si o palarie mare”, acesta este secretul unei case din pamant trainice si functionale. Casa a fost finalizata in mai putin de 6 luni, astfel ca sarbatorile de iarna din decembrie 2012 s-au petrecut in ea.

La construirea casei s-au folosit materiale cat mai aproape de natura:pamant, lemn, piatra, var, pigmenti naturali, ceramica, sticla. S-a urmarit valorificarea resuselor locale atat pentru materiale cat si pentru forta de munca pentru a reduce la minim cheltuielile de transport. De fapt, pornind de la acest principiu a si aparut ideea construirii casei din pamant, deoarece satul Piscu este un vechi centru de olarit iar pamantul din zona este foarte bun pentru fabricarea chirpicilor.

Arhitectura casei urmareste armonizarea constructiei cu Natura, s-au folosit liniile curbe, formele echilibrate, spatiul a fost dimensionat strict in concordanta cu nevoile reale de locuit, orientarea s-a facut in raport de punctele cardinale pentru folosirea optima a luminii si caldurii solare. Armonia perfecta intre forma, material si culoare a dat nastere la o casa de vis. Baia este un exemplu sugestiv, totul curge si parca te roaga sa te bucuri.

Izolarea termica este foarte buna, peretii din pamant au o grosime de aproximativ 50cm, iar izolarea in pod s-a realizat cu o perna de aer de 15cm si un strat de pamant de 20 cm. Iarna este cald, iar vara racoare, casa respira si traieste impreuna cu locuitorii ei. Sistemul de incalzire pentru iarna, a fost realizat centralizat prin construirea unei sobe de teracota, in care este o serpentina cu apa care se incalzeste si apoi este impinsa cu o pompa de recirculare in caloriferele din intreaga casa. Bineinteles, ca soba are si cuptor unde se face mancare foarte gustoasa!

Finisajele si decoratiile au fost realizate din materiale naturale, prin tehnici artistice simple ca modelare in lut, mozaic sau pictura pe sticla. A rezultat o bogatie de culori si forme care dau viata, caldura si personalitate casei.

Câteva detalii technice :

Casa Brandusa este prima constructie finalizata din Poiana Florilor, ea se desfasoara pe parter cu o amprenta la sol in forma de patrat cu latura de 9 m.

Compartimentare: doua dormitoare, living, bucatarie, baie si camara.

Suprafata totala construita: 81m²

Suprafata utila: 60m²

Suprafata terasa: 34m²

Caracteristici tehnice: fundatie din piatra zidita, structura de lemn din rasinoase, invelitoare de sindrila, zidarie de chirpici, instalatie electrica, instalatie sanitara, instalatie termica cu soba in bucatarie, tencuiala pamant, tavane pamant, izolatie in pod de pamant, vopsea de var, placare ceramica in holul de intrare,baie si bucatarie, podea din dusumea de brad in dormitoare, living si hol, tamplarie din lemn, decoratii florale interioare si exterioare, trotuare casa.

Costuri: 570 Euro/m² construit finisat

Durata constructiei: iulie – decembrie 2012

Scrie-ți părerea :

Comentarii

Pagina 1 din 212